Vara asta inca nu am ajuns in Bucegi.M-a invitat Madalina la o tura pe Valea Priponului in Costila.Ea mai coborase odata pe Valea Priponului ,deci era ghidul nostru azi,ceilalti nu mai fusesem pe aici.Era venita deja in Busteni la Dan,asa ca ma urc in trenul de 7 din Brasov.La 8 ajung in gara din Busteni,unde Madalina ne astepta ,pe mine si pe Mandica care venea din Bucuresti.Impreuna trecem pe la Dan pe acasa ,apoi plecam spre Caminul Alpin unde intram in traseul marcat care traverseaza Poiana Costilei si urmeaza Valea Cerbului spre vf.Omu.Drum lung,caldura mare,ajungem la intrarea in Valea Urzicii ,apoi in Valea Priponului.Intrarea in vale e imposibila din poteca din Valea Cerbului ,o saritoare mare bareaza trecerea.Mergem inainte ,urcam si cautam intrarea printr-o poiana deasupra saritorii.Nimerim intrarea,o potecuta firava printre doi brazi si ajungem in poiana cu o stana paraginita.De aici urcam prin buruieni inalte si ajungem la o brana ingusta care ne coboara in firul vaii.Brana e destul de ingusta ,s-a tot rupt de-a lungul anilor si nici lanturile de altadata nu mai sunt,asa ca trecem cu mare atentie pe aici.Ajungem cu bine in vale si ne asteapta o alta saritoare ,ce pare greu de trecut si aveam sa aflam mai tarziu ca chiar asa este!Eu incerc pe partea stanga sa ma catar pe stanci,dar sunt umede ,alunecoase ,pe la jumatatea saritorii,nu mai reusesc sa urc,iar de coborat parea si mai greu .Am reusit sa cobor cu bine si incercam sa urcam pe partea dreapta ,pe un hornulet ingust ,pamantos ,vertical .Primul urca Dan ,nu stiu cum face ,dar reuseste sa iasa.Urmez eu.Noroc ca in partea superioara am dat de o tufa de care m-am prins cu nadejde ,altfel era imposibil sa ies de acolo.Sus ,langa tufa gasim un ochi de coarda fixat ,pentru o eventuala asigurare.Dar noi nu aveam coarda .Ies si fetele dupa noi ,Madalina e ajutata din spate de Mandica care e o forta a naturii si asa ne adunam toti si ne odihnim un pic.Deodata vedem langa noi o sageata ce indica ocolirea saritorii pe partea dreapta in aval! Nu se poate asa ceva,am ratat-o ! De jos nu se vedea nicio iesire pe acolo.Ramane o enigma cum se poate ocoli aceasta saritoare destul de dificila! De aici mai mergem un pic pe firul vaii apoi cautam potecuta pe partea stanga care paraseste fivul vaii si tot urcam asa printre jnepeni si orientandu-ne cu ajutorul momailor.Scapam de jnepenis ,iesim la golul alpin ,in zona BMC zarim un ciopor numeros de capre negre.Urcam si intram iar in firul vaii ,eu il prefer,si apoi iesim pe curba de nivel , apoi printr-un valcel pietros ,abrupt ,cu grohotis,in punctul final la niste stalpi metalici ,asezati pe muchia dintre Valea Priponului si Valea Caldarilor.Coboram mai jos pe muchia stancoasa si facem poze,mancam,apoi coboram pe Valea Caldarilor.Aceasta vale e mult mai deschisa ,mai prietenoasa ,se poate cobori in siguranta doar ca si aici sunt multi pereti abrupti pe care trebuie sa-i ghicesti de sus ,ca altfel nu se vad.Asa ca ne cam imprastiem cat e valea de larga,Dan trece de firul vaii pe partea stanga in aval si se indeparteaza de noi ,apoi revine mai jos ghidat de noi si coboara in firul vaii.De aici nu mai avem mult si ajungem in Valea Cerbului.Acum la intoarcere valea asta nu se mai termina,adevarul este ca e foarte lunga si noi am mers mult pe ea pana la intrarea in Valea Priponului,iar Valea Caldarilor e si mai sus.Ajungem in poienita unde se bifurca traseele si o luam pe alt traseu ,peste Munticelu,si urcam,urcam,apoi coboram,in final la asfaltul din Valea Cerbului.De aici inca vreo 2-3 km pana in Busteni la gara.Am ajuns moarta de oboseala.Aveam tren peste 45 de minuta asa ca am avut timp sa mananca o iahnie de fasole buna , langa gara.
In Poiana Costilei.
Intram in Valea Cerbului.
Valea Urzicii.
Avansam pe Valea Cerbului,deja vedem varful Omu.
Valea Priponului cu saritoarea de la intrare.
Urcam in continuare pe Valea Cerbului si cautam intrarea in partea stanga printre braduti.
Abruptul Morarului .
Moraru
Aici gasim potecuta .
Ajungem in poienita cu stana darapanata.
Trecem cu atentie sporita ingusta brana.
Eram tare bucurosi aici ,nici nu banuiam ca ne asteapta cea mai tare saritoare !Era mai sus de noi si ne astepta !
Acum dupa ce am trecut de ea chiar eram niste oameni fericiti !Stiam ca alt obstacol nu vom mai avea de infruntat !
Lasam firul vaii si iesim cautand poteca printre jnepeni.
Caldura mare ,o mica pauza la umbra ne mai revigoreaza!
Scapam de jnepenis si ne plimbam ca pe bulevard .
Mai sus de noi paste un ciopor de capre negre.
Revenim pe firul vaii si urcam pana aproape de caldarea de sus.
Aici lasam valea si iesim pe muchia spre dreapta pana la niste stalpi metalici.
Si aici erau cateva capre negre ce au disparut dupa muchie in Valea Caldarilor.
Costila.
Tinta noastra,cei doi stalpi metalici ,pe unde vom trece in Valea Caladarilor .
Nimerim intr-un afinis unde mai zabovim un pic.
Un ultim asalt printr-un jgheab plin de grohotis .
Gata,am ajuns in punctul cel mai inalt al turei ,de unde vom cobori prin Valea Caldarilor.
Creasta Priponului si Coltii Morarului in departare.
Valea Caldarilor si Valea Cerbului.
Costila cu al sau releu.
Creasta Morarului spre vf.Omu.
Valea Caldarilor.
Creasta Priponului.
Inca mai gasim tufe de rhododendron inflorite.
Dan coboara de pe partea cealalta a vaii.
Creasta Priponului vazuta din vale.
O stanca cu forme ciudate.
Am ajuns in Valea Cerbului.
Acul Mare al Morarului.
Intrarea in Valea Priponului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu