marți, 25 septembrie 2018

BUCEGI (VALEA MORARULUI),16.09.2018

Cu toate ca vremea se anunta capricioasa ,ne-am intalnit toti la Gura Diham, de unde vroiam sa urcam pe Valea Morarului si sa coboram pe Creasta Bucsoiului Mic..Eu ,Viorica , Marius si Gica veneam din Brasov,Ileana,Tomi si Stelica din Sfantu-Gheorghe,Dan din Busteni cu Madalina care venea cu amici din Bucuresti .La ora 8,30 intram in traseu.Urcand spre Cabana de Vanatoare Coltii Morarului deja ne ploua.Ajngem aici si ne incalzim langa focul de la cabana.Aici erau cateva persoane.Plecam mai departe,intram in traseul marcat TR care leaga Caminul Alpin de Pichetul Rosu,pe care urcam pana la o stanca pe care sta scris cu rosu ,, Valea Morar,,.Urcusul a fost destul de greu din cauza umiditatii aerului si a ploii care nu ne dadea pace.Ajunsi in Poiana Morarului ,norii navalesc peste varfuri ,asa ca de acum inainte nu prea mai vedem nimic decat bolovanii din fata noastra.Traversam poiana si apoi valea pe partea stanga si vom urca sustinut pana intram in firul vaii.Aici ,ne prinde o ploaie mai zdravana,cautam sa ne ascundem sub o stanca dar nu reusim.Eu am bocanci de vara ,asa ca deja sunt uda la picioare.Cu cat urcam e tot mai frig,ne ingheata mainile.Stelica abandoneaza urcusul ,are ceva probleme.Vazand ca vremea e tot mai rea,uda la picioare,vizibilitate zero ,decid sa cobor impreuna cu Stelica.De coborat pe Balaur nici nu se mai punea problema ,asa ca traseul era acum spre vf.Omu cu coborarea prin Valea Cerbului.Eu mai coborasem pe acolo ,o cunosteam cat e de lunga si plictisitoare.Asa ca am renuntat usor si am plecat la vale cu Stelica.Acum eram mult mai relaxati ,am luat-o pe firul vaii la vale,peste saritorile care la urcare le ocolisem pe poteca de sus ,acum pe partea dreapta la coborare.In final ajungem la Gura Diham unde chiar era soare si am facut un popas intr-o poienita unde am mancat.Muntele era insa la fel de acoperit de nori si batea un vant destul de puternic.Trupa a urcat in continuare pana la Omu,acolo sus s-au confruntat cu vant puternic si frig,si-au pus caciulile si manusile si tot ce mai aveau la ei si au coborat pe lunga Vale a Cerbului.Stelica  m-a dus la gara in Busteni ,eu am luat trenul spre Brasov,iar Stelica trebuia sa-i astepte la Gura Diham.Cand ei au ajuns pe inserat la masini eu eram deja in Brasov.Cam asta a fost a doua mea tentativa de a ajunge pe Creasta Balaurului,pe Valea Morarului am urcat acum aproape de prima caldare ,deci portiunea cea mai spectaculoasa am parcurs-o.






























































Un comentariu:

  1. Bravo! La sfârșit de octombrie 1982,am încercat coborârea de la Vf. OMUL, dar la prima treapta spre căldarea IIa, totul era plin cu țurțuri mari... și am renunțat, am întors grupul la Omul, ca să coboram pe CERBULUI. Ce MI-AM UZIT!!!! Cert ca din Poiana COSTILEI,peste GALMA, până în drumul ASFALTAT, coboram cu spatele, ma dureau genunchii!

    RăspundețiȘtergere

Pe Lempes,18.03.2024

 Azi am urcat pe Lempes sa caut urzici.A venit si Viorica mai in urma mea,ne-am intalnit la releu.Am cules urzici apoi am coborat in viteza ...