duminică, 21 decembrie 2014

Ciucas,16 iunie 2013.

Am asteptat indelung schimbarea vremii in bine de a urca in Ciucas pentru a gasi smirdarul in floare.Dar n-a fost sa fie nici de data asta.Nu am reusit sa ajung la locurile cu smirdar in floare de la Muntele Rosu.De data asta nu am urmat traseul marcat la urcare.Din poiana de pe Culmea Bratocei am urcat pe o  poteca prin padure pe partea dreapta ,poteca facuta de turmele de oi ,care ne-a scos la golul alpin.De aici am urcat pe curba de nivel apoi am ajuns  intr-o vale pe care am traversat-o si am urcat pe o alta culme deasupra Vaii Berii.Aici am traversat o portiune inclinata pe curba de nivel care a fost foarte dificila ,am ajuns pe un alt varf .Aici se deschide o frumoasa panorama fiind un punct inalt apoi pe o muchie urcam pe alt varf si apoi intram in clasicul traseu de pa Culmea Bratocea care ni s-a parut autostrada acum.Tot traseul cu exceptia celui din padure a fost prin afinis si iarba inalta fara poteca.Am ajuns pana la Goliat de unde am coborat pe clasicul traseu de pe Culmea Bratocei.In urma acestei ture m-am ales cu dureri la nivelul talpilor,ce vor persista multa vreme.Am fost insotita de doi amici ,Stefan din Brasov si Ioan din Sinca Noua,cel cu ideea de a urca pe nemarcat,stiind el o poteca ce ne scotea la cabana Ciucas,idee de care eu m-am indoit si am avut dreptate.Nu aveam cum ajunge la cabana deoarece era foarte departe,in final am iesit tot in traseul marcat pe Culmea Bratocea,deci am cam umblat aiurea,doar am descoperit locuri noi.
Ajunsi in Poiana Bratocea urcam pana la cei doi fagi de mai sus,trecem pe langa ei si intram in padure...


 Aici poteca e batuta de turmele de oi ,deci e foarte bine conturata.
 Iesind din padure ,iesim si din poteca ,nu se mai vede neam de poteca pe aici....
 Mergem pe curba de nivel,care pe unde gaseste de cuvinta ,aici dispare orice poteca si vom ajunge intr-un  valcel.

 Urcam pe acest valcel si facem un mic popas.
 Apoi vom urca pe versantul din dreapta pe langa niste stanci lasand valcelul in stanga.

 Vom iesi sub varful din imagine in partea dreapta.
 De aici pe curba de nivel in ascensiune spre varf.Un urcus dificil, solicitant pentru glezne si talpi,care-l voi resimti chiar de a doua zi.
 De aici se deschid privelisti uimitoare spre Valea Berii,Muntele Rosu si Culmea Gropsoarele- Zaganu.



 Ajunsa pe varf,un mic popas se cuvine,mai ales ca locul e fantastic !

 Vedere spre Valea Berii.



 Continuam sa urcam pe o culme mai domoala de unde vedem traseul pe Culmea Bratocea in care vom intra si noi,dupa atata balaureala pe culmi si vai nemarcate.
Pe Culmea Bratocea in bataia vantului...se vede Tesla de aici.

De aici mai coboram un pic si intram in poteca marcata pe Culmea Bratocea.
Au inflorit bradutii.
 Aici am intrat in traseul marcat pe Culmea Bratocea.Pana aici am balaurit pe culmi si vai nemarcate.Asta la indemnul lui Ioan, ca ne scoate direct la cabana Ciucas,de care eu ma indoiam inca din Poiana Bratocea ,ca vom ajunge la cabana peste atatea vai si culmi,dar i-am facut voia...:)
De aici vom urca pe traseu pana langa Goliat.

Stanca asta o asemui unui delfin ce tasneste din apa...
Dupa damb apare un sir de turisti care se opresc la intalnirea cu uriasul alb...
...care era pazitorul turmei din apropiere.
De aici vedem Tigaile Mari.



Se vede poteca de sub Tigai.

Ne apropiem de Goliat.
Voi urca pe stanca din imagine pentru fotografii si filmare .Acolo sus batea un vant de-ti taia respiratia.

Privelisti uimitoare de sus de pe stanca.

Ii las aici pe Stefan si Ioan ,eu merg spre Goliat,acest urias al Ciucasului,care ma fascineaza cu infatisarea lui.

Locul asta e plin de gentiene si smirdar.
Inapoi spre stancile de unde veneam....
...stanca pe care urcasem din saua cu intersectia mai multor trasee,adica traseul ce urca pe varf si cel ce urca din Babarunca si continua pe sub Tigai spre cabana.
Privind inapoi spre poteca pe care urcasem.
Valcelul ce ne desparte de cabana.


Saua asta cred ca e bantuita de vanturi tot timpul.Pe aici e culoarul de trecere al vanturilor ...
Culmea Zaganu .Gropsoarele si Muntele Rosu.
Nu urcam pe varf de data asta ,asa ca ne intoarcem din drum si coboram pe traseul marcat pe Culmea Bratocea cu vantul pe partea dreapta.:)

Speram la urcare sa gasim muntele inflorit dar din pacate nu a fost sa fie...nu stiu ,ori am ajuns prea tarziu ,ori a cam lipsit smirdarul anul asta,am gasit doar cateva tufe...sau poate era cules .
Iar ne-am intalnit cu marele si blandul caine ciobanesc,care ne intampina in poteca.La prima vedere nu prea ai curaj sa inaintezi spre el..Mai erau si altii pe langa turma,mai mici si tare rai si care pastrau distanta fata de noi ,doar ce-si mai aratau coltii din cand in cand...
De aici se vede in departare varful pe langa care am urcat noi care e departe de traseul marcat.
Prin jnepenisul de pe Bratocea inspre stancariile abruptului vestic.
Si zona asta e expusa vantului.
Vedere spre Cheia.
Ultima portiune plata dupa care incepe coborarea.

Muntii Grohotisului parjoliti.

Coborand spre Poarta Bratocei.

Culorile superbe date de soarele ce se apropie de asfintit,cand razele cad oblic pe pamant.
Trecem prin Poarta Bratocei.
Vedere de pe stanca din Poarta Bratocei.
Mai jos de Poarta Bratocei facem un mic popas.
Apoi coboram si ajungem sub stanca cu infatisare de porumbel.
De asta data am fost atenta si l-am gasit ! Am gasit Porumbelul !
Mai jos de Porumbel in razele asfintitului .
Frumoasa Poiana Bratocei cu stana aferenta.

Trecem pe langa Coltii Bratocei si Releu si coboram in poiana.



Statiunea Cheia.

A fost o prima tura montana pe nemarcate in ce priveste urcarea si per total o tura reusita pe un munte fantastic ,intr-o zi superba de vara.

Un comentariu: