luni, 16 noiembrie 2015

Piatra Craiului (Coltul Chiliilor-Refugiul Diana),15 nov.2015.

Intr-o duminica de noiembrie mohorata ,rece si cu vant ,am plecat spre Piatra Craiului in speranta ca vremea totusi ne va lasa sa urcam pana pe Brana Caprelor mai sus de ref.Diana.Am lasat masina pe drumul spre Coltul Chiliilor si de aici pe drum pana la manastire.Intram in traseu iar mai sus la intrare in padure ,Aurelia renunta la urcus si se intoarce la manastire unde ne va astepta pana la intoarcere.Cert e ca traseul are portiuni de urcus destul de pronuntat.Mai urcasem aici pana in creasta pe Brana Caprelor ,La Gavan si coborasem pe Padina Popii in anul 2000 ,ceea ce a reprezentat prima mea urcare in Piatra Craiului.Mi s-a parut foarte dificila ,nu aveam experienta muntelui,iar de sus din vf.Padina Popii privind in vaiile de sub munte ,m-am blocat ,facandu-mi mari probleme cum aveam sa ma mai dau jos de acolo,aveam senzatia ca sunt pe o stanca imensa si nu gasesc practic solutia de a cobori de pe ea.....In fine ,ajungem la refugiul Diana,unde am gasit doi tineri ce urcasera pe Padina Ursilor dinspre Plaiul Foii,traseu pe care in acelasi an l-am facut si eu si mi-a ramas in memorie ca fiind foarte lung si abrupt.Mi-am schimbat bluza uda de transpiratie,apoi am mancat rapid,am impartit prajitura cu mere celor de fata ...Mita nu vroia sa stea inauntrul refugiului, iesea afara si la un moment dat se ascunsese sub niste tufe ,nu mai era de gasit ...Intre timp incepe sa ninga ,e foarte frig aici ,imi ingheata mainile in manusile subtirele de bumbac,noroc cu Viorica care mi-a dat manusile ei mai calduroase ,asa ca ne grabim sa coboram si pana jos ma incalzesc si eu.Imi pare rau ca nu am continuat spre Brana Caprelor dar o vom face altadata pe o vreme mai buna.Mitei i-a cam inghetat blana in aceasta tura ,fiind si ultima in care va mai urca cu noi pe munte pana la primavara.Am coborat repede,la vale traseul se scurteaza considerabil,Aurelia deja era la masina ,intrase in manastire unde a stat la caldurica in timp ce noi eram sus in bataia vantului.A fost o tura scurta de 3-4  ore,dar tot a fost ceva,nu am stat in casa sa ne plictisim,am facut miscare si am inspirat aer curat si nu e putin lucru.
Piatra Mica,Valea Crapaturii si Varful Turnu din drumul spre Coltul Chiliilor.
Intrarea in traseul marcat ce vine din stanga pe sub munte de la iesirea din Zarnesti.
Vedere spre Valea Barsa Mare si afluentul ei pe dreapta Barsa Fierului.
Izvorul de langa manastire.Degeaba am carat apa ca n-am putut s-o beau de rece ce era.Am mancat in schimb mere si banane.
Cu Viorica.
Cu Aurelia si Marius.Era s-o uit pe Mita..:)Deci suntem patru nu trei ,cam cum se vede la prima privire .


Manastirea Coltul Chiliilor.
Urcand spre Poienita Coltul Chiliilor.
Intrarea in padure pe traseul BA .



In prima panta apare traseul marcat CR ce iese in varful Turnu strabatand Valea Sindileriei,una dintre cele mai frumoase vai alpine ale Pietrei Craiului.La vara ,ne-am propus sa urcam pe acest traseu.










Ajungem la prima stanca impresionanta pe la baza careia trecem si inaintam pe curba de nivel.Aici zarim o poteca in urcare pe langa stanca.Banuiesc ca e intrerea in Padina Inchisa,intrarea  din partea inferioara nefiind marcata,doar mult mai sus de pe Brana Caprelor de la ref.Diana urcarea Padinei Inchise se poate face pe marcaj.











Dupa un ultim urcus ajungem in Poiana Curmatura Prapastiilor la refugiu Diana.





Mita zgribulita in fata refugiului.
Si eu la fel de zgribulita,imi inghetasera mainile.


























2 comentarii:

  1. nu conteaza lungimea traseului...conteaza ca va-ti indeplinit cu succes dorinta!...ce n-as da sa fac si eu asta...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da,asa este.Muntele nu pleaca nicaieri din locul lui,il gasim altadata tot acolo,ceea ce s-a si intamplat vara asta cand am coborat din creasta prin Padina Inchisa,Brana Caprelor,Ref.Diana.

      Ștergere