marți, 28 aprilie 2015

Piatra Craiului (Barsa Tamasului-Piscul Lung-Curmatura Foii-Tamasel-Umerii Pietrei Craiului-Ref.Spirla),22 martie 2015.

O tura pe sub Piatra Craiului cu amicii mei de drumetii pe munte ,Deni,Liviu ,Bogdan si Mirela,in luna martie dar prin zapada ca in toiul iernii.Traseul parcurs de noi ,trasat pe harta de mai jos.Mai sus de Plaiul Foii pe Barsa Tamasului am lasat masina.Era cam 9 dimineata  si pe vale am gasit peste tot ghiocei si branduse pudrate cu bruma.Am urcat Piscul Lung ,care nu-si dezminte numele ,mi s-a parut tare lung,poate ca am urcat in continuu prin zapada .Am ajuns in Curmatura Foii adica saua dintre Tamasul Mare si Tamasel.De aici am urcat pe varful din apropiere din Tamasul Mare ,de unde vedeam bine Papusa si toata Creasta Sudica a Pietrei Craiului.Revenim in Curmatura Foii de unde urcam pe culmea Tamasel din care vom inainta spre Izvorul Otetelei ca sa ajungem in Poiana Tamasel.De aici urcam in continuare pe Tamasel pana la Umerii Pietrei Craiului.Precizez ca din Poiana Tamasel pana la refugiul Spirlea nu trecuse nimeni,zapada era intacta,nici poteca nu mai stiam cam pe unde se afla asa ca am inotat prin zapada inalta pana la genunchi.De sub Umerii Pietrei Craiului pana la intrarea in padure inspre La Zaplaz am traversat nenumarate avalanse produse cu ceva timp dar nu cu mult inainte de a ajunge noi.A fost traseul cel mai greu ,ne-am incarcat cu adrenalina pentru o saptamana.Am ajuns cu bine la ref.Spirlea si apoi pe Valea Spirlea la locul de unde plecasem de dimineata.

Dimineata pe bruma pe Valea Barsa Tamasului.



Urcam pe Piscul Lung.









Ajungem in Curmatura Foii adica in saua dintre Tamasul Mare si Tamasel.
In departare muntele Papusa.
Urcam pe un varf din Tamasul Mare de unde se deschide o priveliste splendida inspre Piatra Craiului si Tamasel.Aici pe fata sudica zapada s-a topit ,e foarte cald iar noi urcam printre gramezi de crengi uscate si tufe.La coborare aici vom face un popas pentru a ne potoli foamea.
Cu Papusa in spate ...



Ajungem pe varfulet pentru a admira imprejurimile,dar zapada e foarte mare a fost spulberata de vant si s-a oprit aici la baza copacilor,pe alocuri intram printre crengi pana la brau in zapada,dar unde e compacta ne tine deasupra, totusi.
Vedere spre creasta .

 

Liviu maratonistul ,aici cataratorul !:))

Vedere spre Umerii Pietrei Craiului ,unde vom ajunge noi azi.

Coboram ,trecem prin Curmatura Foii ,unde intalnim doi drumeti ce veneau din Poiana Tamasel,unde incepem urcusul pe Culmea Tamaselului.


Aici zapada e destul de mare dar sunt urme facute de cei doi drumeti care urcasera pana in Poiana Tamasel de unde s-au intors inapoi deoarece nu erau urme mai departe,dar noi mai vanjosi vom merge prin zapada intacta.
Urcam pieptis pe culme ca apoi sa o luam in dreapta cam pe curba de nivel si ajungem la Izvorul Otetelei.
Degeaba am gasit noi apa rece ca gheata ca eram prea incalziti sa ne putem potoli setea,cel putin eu ...ma feresc sa beau apa in asemenea situatie mai bine rabd de sete.
Aici gasim un peisaj de basm cu nameti uriasi numai buni de pozat.

La scurt timp iesim la lumina din padure in Poiana Tamasel.


In Poiana Tamasel cu vedere spre Papusa.
De aici inainte neam de urme;ne-am gasit singurii sa facem acest traseu ,vom afla in scurt timp de ce....
Frumoase privelisti de aici de pe Tamasel.

Umerii Pietrei Craiului.
Marele Grohotis cu urme de avalanse.
Poiana Inchisa.
Padina Lancii si Poiana Inchisa.
Cerdacul Stanciului.
Din nou Marele Grohotis.


Spre Vf.Tamasel.

.



De aici pana la Umerii ,stratul de zapada e foarte mare,asa ca vom parcurge Tamaselul pe partea dreapta,pe sub culme.


Ajungem intr-o poienita cu multa zapada formand  troiene.

Stratul de zapada era cat batul de trekking,se vede batul sub talpa bocancului.

Inca un pic si suntem la Umerii Pietrei Craiului.
Aici vantul a spulberat zapada langa peretii stancosi se vede grohotisul.
Urmele colegilor de tura , iar acum veneam si eu din urma iar Deni incheia plutonul.
Aici stratul de zapada era imens si nu stiam pe unde sa traversam panta asta .Am stat putin si am cugetat ,sa ne intoarcem inapoi era prea mult de parcurs asa ca am decis sa mergem inainte ,fie ce-o fi !Dar deocamdata nu stiam ce ne asteapta dincolo de braduti !
Traversam braduti inspre vale.
Deni ramane ultimul si ne sfatuieste sa mergem distantati unul de celalalt,probabil ca el vazuse avalansa din fata noastra.
Cand am ajuns deasupra pantei nu-mi venea sa cred ochilor ce vedeam;toata panta fusese framantata  de avalansa,doar ca acum zapada era destul de intarita dar si asa impactul emotional a fost destul de mare,imi tremurau picioarele si ma grabeam sa scap cat mai repede de zona asta ...

Nu mai vazusem niciodata urmele unei avalanse pana acum,dar nici ca mai vreau sa vad!

Un pic de nesabuinta iti trebuie sa traversezi astfel de avalanse!
Uitandu-ma cand in sus cand in jos,ciulind urechile la vreun zgomot ,cu pasi repezi prin poteca ingusta si cu mare atentie sa nu alunec la vale si luand la mare repezeala cadre pentru eternitate ,in cele din urma ajung langa un palc de braduti si -mi fac cruce ca am scapat teafara!

Vedere spre Tamasel si Tamasul Mare de unde veniram noi.
Aici ma simt mai in siguranta fiind mai aproape de peretii stancosi nemaiavand tone de zapada deasupra mea.



Dar ce se vede la mica distanta ? O alta avalansa cu niste crapaturi imense in straturile de zapada.
O traversam si pe asta ,deacum ne-am mai obisnuit cu avalansele.:))

Cam mare panta p-aici in caz c-o iei la vale.....


Noroc ca nu e prea intarita zapada si intra piciorul in straturile superioare ca altfel nu aveam nicio sansa sa trecem pe aici.


Intradevar ,ceea ce simteam in acel moment era ...Victorie !
Cred ca aici zapada avea cel putin un metru daca nu mai mult,piciorul intra doar in stratul recent depus.
Pe aici mai trecusem intr-o vara si cunosteam bine traseul dar colegii mei  au coborat mult in vale ,nu stiu ce cautau tocmai acolo,apoi da-i la deal pe langa alta avalansa !Si o intamplare mai hazlie tot aici;Deni a lasat batul din mana fara sa-l infiga in zapada ,asa ca a luat-o la valeeeeee....adio bat ,ca nu se mai oprea ,a ajuns printre braduti si tot la vale.A fost recuperat de Liviu ,omul de nadejde ,cel ce a batut urme pe intregul traseu.Multumim Liviu !




Gata cu emotiile ,am intrat in padure pe traseu si tinem marcajul pana la refugiul Spirlea.







Intersectarea cu traseul spre Zaplaz si La Lanturi.

Ajungem in poienita cu refugiul Spirlea,facem popas si mancam ceva apoi plecam la vale spre casa.





Panta aceea cu avalansa am traversat-o noi .Se vede si poteca facuta de piciorusele noastre ...:))


Am fost rasplatiti dupa atata efort,jos, in Valea Spirlea de palcuri cu delicatii ghiocei si frumoasele branduse de primavara .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu