luni, 20 iulie 2015

BUCEGI(Valea Gaura -Cascada Moara Dracului)5 iulie 2015.

Drum de acces din satul Simon (Bran) vreo 4-5 km pe un drum excelent ce ne duce pana la intrarea in vale la o bariera .Aici apar indicatoarele celor doua trasee ,in poza de jos.

Privind drumul in spate ,aici se termina ,e loc de parcare ,lasam masina si plecam spre Valea Gaura.
Ajungem intr-o poienita unde se afla monumentul ridicat in memoria victimelor accidentului aviatic din 2012 ,cand un elicopter militar israelian in care era si un roman s-a izbit de stanci.
Drumul continua prin frumoase poienite ...
...ca apoi sa urmeze spre stanga firul unui paraias ,aici in padure fiin multa umezeala si racoare.


Acest drum e destul de scurt si la un moment dat incepe adevaratul urcus prin padure .Acesta e cea mai grea portiune pana la golul alpin.


Ajungem intr-o poienita unde ne odihnim un pic si ne schimbam  bluzele ude de transpiratie.
Inca o mica portiune prin padure de data asta in usoara coborare si iesim in prima poiana ,poiana cu stana.
Aici ramanem muti de frumusetea ce ni se arata....

Si daca tot era stanca asta in calea noastra cum puteam rata o catarare pe ea...
In poiana asta e o stana si turma de mioare ne intampina oarecum mirate de prezenta noastra.
Traversam paraul si ajungem la indicatoare.
Pe vale inainte spre Omu iar spre dreapta traseul se intalneste cu cel de jos de la pod ce duce pe sub munte in Muntele Strunga de unde coboara la Padina.

Continuam sa urcam pe langa parau.
Poiana cu stana.
Stana sus in spatele nostru.
Mergem pe firul apei.

Iesim intr-o mica poienita unde ajungem la indicatorul ce ne indruma spre Cascada Moara Dracului.



Am ajuns la Cascada Moara Dracului.



La canicula de afara aici parca esti in congelator.

Iesim din vale spre dreapta si urcam printr-o alta poienita cu aceeasi turma de oi.


Urmam poteca pe curba de nivel de unde vedem peretii abrupti ai muntelui Lancia.
Seamana izbitor cu Piatra Craiului in zona Marele Grohotis.
Un urcus mai dificil si apoi coboram la o alta cascada deasupra celei de mai jos.


Muntele Gaura pe partea dreapta.
Am ajuns la a doua cascada.
Coboram si deja suntem in cheile Gaura.

Viorica si Marius coechipierii mei.

Am intrat in canion ajutandu-ma de un bustean foarte alunecos si tinandu-ma de stanci,dar n-am rezistat decat cateva minute acolo ,fiind foarte rece,mi-au inghetat mainile pe aparatul foto.


Busteanul ce te poate ajuta sa intri in canion.


Urcam inapoi de unde venisem tot pe dreapta si trecem printr-o padure ajungand iar deasupra vaii intr-un loc de belvedere.

Iar coboram in valea paraului unde gasim o alta cascada,apoi traversam pe malul celalalt spre stanga.


Aici urcam spre stanga.




Ajungem in Caldarea mare de jos.



Valea Gaura in amonte.



Traversam un paraias ce vine de sus pe partea stanga.

Aici o vasta poiana suntem ca intr-o cetate.

Ne dezechipam si facem un popas .
Mita a iesit din rucsac si inspecteaza tematoare zona.

Selfie cu Valea Gaura.

Dupa masa de pranz,Marius ramane cu Mita sa se odihneasca iar eu cu Viorica ,fara rucsaci plecam spre caldarea superioara.

Muntele acum e plin de flori de o varietate si frumusete rara...



Viorica mereu e prima pe poteca.
Ajungem la baza urcusului dificil asigurat de lanturi.N-am mai fost aici nu stiam ce ne asteapta mai sus...Aveam sa constatam ca cel mai dificil segment era aici la baza stancii.







La un moment dat se trece printr-un horn foarte ingust ,nu incapi in el trebuie sa urci cam pe la un metru inaltime  pe ambii pereti,iesind in dreapta.






Viorica in urcare pe lanturi,prima data in viata.






Continuam urcusul pana la un petec de zapada mai sus.

De aici vom cobori pe acelasi treseu pe care am urcat,dar mult mai repede.


















10 comentarii:

  1. Traseu foarte bine structurat,cu aproape toate informaţiile necesare parcurgerii unei astfel de ture.M-ar interesa să aflu cum ajung pe acest traseu (de unde incepe),pentru că vom fi cazaţi in Moieciu de Jos si dat fiind că nu avem maşină,vom ajunge in Şimon pe jos,ori cu un taxi,până unde permite drumul.Mulţumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
  2. Se poate ajunge cu masina ,asa dupa cum reiese din material pana la podetul unde apar doua trasee unul pe podet la dreapta care ajunge tot in Valea Gaura si cel pe care am urcat noi pe vale inainte si apoi urcand abrupt prin padure.Primul traseu (pe podet) cred ca e mai lejer ,nu am urcat inca pe el,ajunge in poiana cu stana ,deci ocolind panta din padure.Pentru a scurta traseul e recomandat a lua un taxi deoarece Valea Simonului e destul de lunga.Taxiuri se gasesc in Moieciu de Jos la intrarea in Moieciu de Sus.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bună ziua. Am auzit ca exista pericolul de a ne întâlni cu urșii pe traseu. Ce părere aveți? Știți ceva în legătură cu asta? Se poate asa ceva? A mai fost cineva zilele astea?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pericolul de a intalni un urs exista pretutindeni chiar si in cartierele marginase ale Brasovului ,asta nu inseamna ca nu mai mergem pe munte de frica ursilor.Am umblat prin atatia munti si paduri,chiar si singura ,am trecut pe poteci in urma ursului dar nu am avut nici teama ,nici surpriza sa-l vad.Nici nu-mi doresc o astfel de intalnire.

      Ștergere
  4. Mulţumesc frumos,Annelise..mâine dimineaţa pornim..sper să găsesc taxi.la 6 dimineaţa:) Si cred că vom alege traseul ce ocoleşte panta din pădure..Revin cu impresii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper ca v-ati descurcat cu traseul ,iar timpul a fost superb!

      Ștergere
    2. Bună!!! Dis de dimineață la ora 06 eram gata de drum, însă, mai apoi, am realizat că nu vom găsi nici un taxi la acea ora :)) La ora 07:45 a dat norocul peste noi și am aflat un taxi (pentru cei ce nu au mașină, a costat 25 ron). Am intrat pe traseu la ora 08:15 și am urmat același marcaj urmat de tine, nu am dorit sa ocolim. Ajunși la Stâna Gaura am avut un episod neplăcut cu câinii unei turme uriașe de oi (cu doua zile în urmă fusesem de-a dreptul atacați de 7,8 ciobănești de la Stâna de "La Table") așadar eram mai mult decât prudenți. Peisajul te lasă fără suflare, cascadă e absolut minunată . Prima terasă ne-a plăcut mult mai mult.. acei pereți de piatră te fascinează de-a dreptul.. mă întreb oare, cum o fi noaptea acolo... Intrarea în a doua găleată glaciara a venit ca un triumf...si în spatele nostru Valea Gaura îți bucura retina printr-un peisaj spectacular... Nu mai spun de florile ce le-am găsit acolo.. Am făcut în total 5h cu o ora și 15 min pauza&popas&poze.Am ales sa o luam pe Scara și apoi să coborâm pe Ciubotea.. o decizie ce s-a dovedit a fi f proastă în final. Dacă stau bine și mă gândesc, am coborât efectiv 1700m..Taniei îi tremurau picioarele și era f speriata la 2422m (cred ca știi cat de abrupt e) iar subsemnatul a rămas și fără un bocanc în Valea Ciubotea :))) efectiv mi-am lăsat talpa în urma, m-am împiedicat și am căzut într-o balegă:)) =Bușit la genunchi,ramas într-un picior , Tania și-a pus mâinile-n cap, repetând ca.."noi nu mai ajungem acasă"Am reușit sa îmi leg bocancul cu niște tifon și într-un final am ajuns acasă. Nu recomand Ciubotea nici la coborât și nici la urcat.. decât celor ce au condiție fizica f bună și nervi de otel :)) ) Mulțumesc frumos pentru indicații!

      Ștergere
    3. Nicio urcare pe munte fara peripetii nu e suficient de palpitanta si cum ne-am mai aminti de ea fara ....Eu am urcat pe Valea Ciobotea ,intradevar urcusul prin padure e greu,de coborat cred ca e si mai greu.Am coborat pe Clincea.Bine ca ati ajuns jos in siguranta ! Numai bine.

      Ștergere
  5. Foarte frumos traseul. Care este durata traseului, incepand de la monument - intoarcere monument ?

    RăspundețiȘtergere