BUCEGI(Valea Alba-Brana Caraimanului-Valea Jepilor)20 sept.2014.

Valea ALBA a fost doar inceputul ascensiunilor mele pe vai alpine nemarcate.In urma cu ani cand nu urcam pe munte din motive obiective ,nu ca mi-ar fi fost greu sau nu-mi doream ca doar crescusem la poalele Ciucasului,nici nu visam la ea.O priveam de sus deseori de pe platoul Caraimanului si banuiam ca e tare periculoasa,iar cand am aflat ca baiatul meu urcase iarna pe aici ,parca am inceput sa ma gandesc la ea tot mai des si-mi doream mult de tot s-o urc.In toamna anului 2012 am reusit sa ajung cu niste amici pana La Verdeata ,vazand prima data valea in toata splendoarea ei si de atunci tot asteptam ziua propice sa urc pana sus in platoul Bucegilor,lucru ce s-a intamplat vara asta cu un grup destul de mare de oameni de munte dintre care doar Deni imi era cunoscut.Avem mai jos schita traseului parcurs;plecare din Busteni,Caminul Alpin,Valea Alba,Caraiman,Brana Caraimanului  ,coborarea pe Valea Jepilor ,vale care a fost si ea o premiera pentru mine.

Odata coborati din tren ,vedem abruptul in razele rosietice ale soarelui ,traversam si plecam spre Caminul Alpin.

Urcam pe marcajul comun ce duce in Poiana Costilei ,apoi parasim marcajul si urcam inspre stanga pe malul Vaii Albe.

La belvedere,cu Albisoarele Caraimanului.

De aici vedem orasul Busteni.

Urmam poteca pana la intrare in Valea Alba locul numit La Verdeata.

Albisoarele Caraimanului.

Si incepem urcusul ....

Valea e plina de bolovani sau mai bine zis de bucati imense de stanca desprinse din munte care sunt relativ usor de catarat sau evitat ,dupa cum doreste fiecare....

Care pe unde poate ....

Am constatat ca valea asta nu e grea de urcat dar e foarte solicitanta prin lungimea ei,de multe ori imi puneam intrebarea daca se sfarseste odata .....

Ce m-a mirat si m-a pus pe ganduri si nu gasesc raspuns la o intrebare ;ce se intamplasera cu caprele negre ce-si gasisera sfarsitul aici in vale  ?   In trei sau patru locuri erau oase,bucati de blana , stropi de sange dar niciun trofeu !

Adăugaţi o legendă

Ajungem si la Saritorea cea mare de care stiam,si pe care o putem ocoli pe partea dreapta  dar incepand de mai jos,nu trebuia sa ajungem pana aici sub ea.Dar si cei ce mai urcasera pe aici au ignorat sau au uitat acest lucru destul de important si ca urmare se chinuiau sa se catere pe peretele din dreapta ei destul de periculos.

Am incercat sa urc dar parca intuind ca exista alta iesire de aici ,m-am intors la vale cu Deni ,pe unde vazusem eu o iesire care mi se paruse mai accesibila....

Adăugaţi o legendă

Deci ne-am intors din drum si am inceput sa ne cataram pe o panta destul de inclinata dar scurta si cu iarba deci aveam de ce sa ne tinem,si totusi nu stiam ce e dincolo de creasta ei .....                                 

Cam asa arata de sus panta pe care am urcat.Aici a fost cel mai critic moment al ascensiunii acelei zile.Am urcat panta asta foarte inclinata tinandu-ne de iarba si am ajuns sub un prag de unde nu mai puteam iesi.La vale era imposibil sa revenim.Se rupeau bucati din stanca cand incercam sa ne cataram.Stateam pe pragul ingust langa peretele inalt si ne uitam unul la altul intrebande-ne cum vom iesi de aici...In cele din urma facem schimb de locuri si cu o forta nebanuita am reusit sa ies deasupra .Apoi a reusit si Deni si eram salvati !!!!

Izbanda mi se citea pe chip ,momentul trebuia imortalizat !:))))

Ajunsi aici am constatat ca aveam pasajul amenajat cu cabluri exact sub noi.....pe care am urcat in continuare.

Alte saritori care pot fi ocolite.

Urcand ,ai senzatia ca nu se mai termina niciodata valea asta.

Intr-un sfarsit iesim la lumina in Platoul Bucegilor si facem o mica pauza pentru masa.Cea mai mare parte a grupului se desprinde de noi,raman eu cu Deni .Vom cobori pe Brana  Caraimanului si apoi pe Valea Jepilor,ceilalti vor urca spre Costila de unde vor cobori pe Valea Cerbului.

Un amanunt lipsit de importanta pentru altii dar care pe mine ma pune pe ganduri;decand am urcat Valea Alba nu mai am dureri la nivelul talpilor care imi faceau probleme de ceva vreme .......adica de vreun an de zile.

Pe Brana Caraimanului.Mai trecusem pe ea odata...

Superb locul acesta,magnific !

Cabana Caraiman.

Valea Jepilor ,vale pe care am coborat.

Dupa cum spuneam la inceput,a fost prima vale nemarcata pe care am urcat ,ceea ce mi-a dat mai multa incredere in mine si m-a determinat sa ma gandesc la viitoarele ascensiuni pe astfel de vai,vai salbatice unde simti mirosul zadei si al caprei negre la fiecare respiratie,un loc unde te incarci cu energie pozitiva sa-ti ajunga pana la urmatoarea ascensiune !