A patra zi de sedere la Bucura m-am decis sa urc pe varful Bucura ,care ma tot ispitea privindu-l de jos de ceva vreme. Si cum nimeni din grup nu avea niciun gand de miscare,niciun plan pe ziua respectiva,am plecat de una singura in necunoscut. Am ocolit lacul si am intrat in traseul spre varf. Era dimineata pe la 10 ,o zi insorita care se anunta foarte frumoasa, era deja foarte cald ,asa ca ma grabeam sa capat altitudine sperand c-o sa ma mai racoresc.
Lateral sub varf ,o herghelie de cai care paste toata vara aici ,mai jos e si o ciurda de vaci care de altfel anima toata caldarea glaciala si mananca toti lastarii de afini si care aprovizioneaza cu lapte si cas proaspat turistii campati aici.
Urcand spre Portita Bucurei, marea surpriza a zilei se produce ! Auzisem ca nu sunt capre negre aici,la un moment dat pun ochii pe una ,mai sus de Taul Portii,am reusit s-o fotografiez,ca apoi sa scape de partea cealalta a muntelui in Rezervatia Stiintifica.
Ajunsa aici, pe o coama ,ce desparte Taul Portii de Valea Bucura cu salba de lacuri glaciare,fac un mic popas pentru a surprinde frumoasetea acestui lac de vis!
Acum incepe adevaratul traseu ,pana aici a fost plimbare.Poteca ce urca in Portita Bucurei e foarte accidentata,rupta in mai multe locuri ,chiar trebuie sa te ti bine pe picioare sa-i faci fata.Dar imaginile de aici iti rasplatesc efortul.
Ajunsa in Portita Bucurei intalnesc marcajul ce delimiteaza Rezervatia Stiintifica de restul Parcului National .Vedere spre varful Judele ,care de aici se vede clar de fapt,de jos sta ascuns in spatele altul varf.De aici vad lacurile din Rezervatie si anume,lacul Gemenele ,Stirbu .Urcand pe muchie gasesc un palc de rhododendroni infloriti cam intarziati acum in august !
Inaintez si am inpresia ca depasesc varful ,sunt derutata de faptul ca nu mai vad marcajul spre varf,tare mi-e teama ca ajung pe varful Retezat .La un moment dat dau de marcaj si urc pe o poteca foarte abrupta ,plina de bolovani ,filmez portiunea foarte expusa si dupa cativa pasi ,ma bucur ca sunt pe drumul cel bun,pe marcaj.Vremea da avertismente de schimbare si norii incep sa ia cu asalt varfurile..In sfarsit pun piciorul pe varful Bucura pentru prima data .Agat tricolorul in bataia vantului si -mi fac poze.
Singura pe varf! Treaba destul de complicata de facut poze.Fixez aparatul pe un bolovan si sar peste stanci in 10 secunde !
Raman cam jumatate de ora pe varf ,timp in care sunt singura,nimeni nu urca ,apoi cobor pe traseul BR spre Curmatura Bucurei.Cobor sarind peste stanci,deja m-am adaptat mersului prin Retezat,trec pe langa vf.Bucura 2 pe ale carui pereti atarna niste alpinisti .Ajung in Curmatura Bucurei cunoscuta de catre montaniarzi ca si CABINA TELEFONICA deoarece aici e singurul loc unde exista semnal la telefon.Nici pe vf.Peleaga nu exista .Mai zabovesc aici apoi cobor la lacul Bucura la locul de campare.Seara ,salvamontistii de la Bucura,asteapta ca turistii plecati pe trasee sa coboare ,adesea urmaresc prin binoclu ce se intampla pe poteci!
Ajung la refugiu,destul de devreme, bucuroasa ca am reusit sa mai adaug un varf in lista mea.Regret ca nu am reusit sa ne organizam sa prindem un asfintit pe varful Retezat sau un rasarit pe varful Peleaga.Poate cu alta ocazie ...Seara se incheie la o masa cu salata de beof si tort facute de Sorin de ziua lui,Sorin fiind din Lupeni si salvamontist la Bucura.Multumim Sorin pentru o surpriza foarte placuta !
sunt foarte frumoase pozele din Retezat.Felicitari!
RăspundețiȘtergere