Trecand de castel ,intram pe prima vale la stanga lasand masina in parcare.Pe vale gasim zmeura si multa apa...Lasam valea si urcam intr-un drum destul de bun pe care mergem inainte tot prin padure.Ajungem intr-o poienita,se vad cateva vile iar la un moment dat se aud latraturi puternice in padure deasupra noastra.Dupa cateva minute vine spre noi o haita de caini ,care mai de care mai mare .Ne-am regrupat ,ca eram imprastiati si calmi i-am intampinat.A fost important momentul cand primul venit ne-a acceptat asa ca momentul maxim de tensiune a trecut,latrau tot mai anemic pana cand au venit toti si au trecut pe langa noi de parca nici nu existam acolo in calea lor.Dusi au fost pe drumul de unde venisem noi ,iar noi voiosi ca am scapat asa usor,ne-am urmat calea inainte printre vile si apoi intr-o frumoasa padure de brazi unde am cules tot felul de ciuperci.
In padurea de brazi unde am alergat dupa ciuperci ,iar acasa am constatat ca le-am adunat degeaba ca nu erau comestibile fiind amare.E vorba de un hrib numit Tylopilus felleus. De atunci nu mai culeg ciuperci pana nu le gust.
Urcand prin padure spre varful dealului am dat de un localnic insotit de un caine mic ,pufos la cules de ciuperci.Asa am aflat de o ciuperca comestibila,buna de conservat in otet,care se numeste Albatrellus ovinus. Am iesit din padure pe culmea dealului de unde se deschid niste privelisti superbe, cu vedere spre satul Bran Poarta si Bucegi.